Only way up...

Closure ...I guess...:(

2010-02-23T08:26:00.000-08:00

Asta e pentru bucatica mea de suflet care nu a inteles ce s-a intamplat...si pentru prietenul ratacit care s-a instrainat de tot ce ne leaga.Nu stie ce simt si probabil nici nu va afla.Nu-l judec si nu-l indepartez din gandurile mele...doar sunt aici mereu pentru el .

Gata?Asta-i tot?

2010-02-20T13:12:00.000-08:00

Cam cat ar trebui sa dureze?
Pana e gata.
Cine?
Toti.
Sigur?
Nu neaparat.
Stiam eu...

Si daca unu ramane mereu "ne-gata"?
Ghinion...
Cum ma?Asa...simplu?Ghinion?
Da.
Pai...ciment! atunci.

What the fuck is wrong with you?

2010-02-20T13:04:00.000-08:00

Asa cica sunt unii construiti de atunci cand vrei sa iti suprimi mai tare instinctele criminale si incerci sa explici o treaba (complicata ,de altfel) in termeni cat mai simplastici ,dar totusi apropiati de adevar...ei...Batman,Batman.Pai sa nu dai tu jos toti sfintii din calendar?Pai sa nu-i intrebi tu atunci cand au fost ultima oara in vizita la origini?
Ca sa priceapa tot cititoru' de blog...cat de greu este sa pricepi cand cineva iti zice :"Eu nu cred ca relatia dintre noi doi merge." ?

?

2010-01-16T12:40:00.000-08:00

Sa mor eu daca mai pun suflet in vreo relatie...de orice fel ar fi ea.Nu mai pot cu treaba asta .La ce bun?La ce bun ca mai bine de un an de zile am fost impecabila in postura de best friend pentru cineva care (socant)am aflat azi ca nu merita asta?Nu merg asa departe sa spun ca nu ma merita pe mine,pentru ca asta ar insemna sa ma pun deasupra celorlalti,ori eu inteleg notiunea de prieten in mod obisnuit si nu supranatural.Dar imping limita rabdarii mele epuizate catre faptul ca sunt oameni care merita singuratatea,izolarea si renegarea din partea celorlalti.
Desi limita despre care vorbesc aici era aparent destul de departe,cateodata nu e nevoie decat de o scanteie plapanda pentru a aprinde focul si e usor periculos sa joci pe un teren pe care nu il cunosti bine de la un capat la altul.El nu stia terenul decat pana la jumatate.Jumatate pe care am parcurs-o impreuna in timp...destul timp.Apoi in cateva minute am parcurs singura cealalta jumatate de distanta...iar el a ramas la centru.Acum ramane intrebarea daca ma intorc dupa el pentru runda a doua...

Yet, the truth again...

2009-09-18T05:10:00.000-07:00

love is an abundance
of thoughtless feet
trying to touch
the sandbox of the ocean
that is coloured
by the rain of the sun.

The truth...

2009-09-18T05:08:00.000-07:00

if the answer is found
the question is lost

2009-08-31T19:00:00.000-07:00

Mana mea este fericita...o plimb peste chipul tau incantat si incerc sa retin in epiderma fiecare trasatura perfecta pe care o descopar.Auzisem ca fericirea absoluta poti s-o atingi numai atunci cand esti perfect impacat cu sine si cand nu ai nici un fel de regrete.Ei bine eu nu cred ca o mai pot simti vreodata...intotdeauna voi regreta ca nu mi-ai facut mana fericita mai devreme.Intotdeauna voi regreta momentul de ignoranta cand sigur ne-am intalnit pe strada sau poate ca am stat alaturi in autobuz inainte de a ne cunoaste si totusi nu ne-am vazut cu adevarat.Iti simt bataile inimii ca si cum ar iesi din pieptul meu si traiesc doar pentru ca pot sa respir in tine.Atingerea asta mai presus de trupurile noastre nu poate sa duca decat la pierzanie.Vom arde atat de repede sub puterea groaznica a pasiunii noastre si ne vom intreba continuu cum putem prelungi agonia.Si chiar de ar fi asta ultima mea clipa de bucurie din intreaga mea existenta,o vreau aici ,cu tine.Si chiar daca maine iti vei feri privirea rusinata poate si stingher vei spune ca este o greseala...chiar daca ma vei izgoni din ganduri si simtiri pentru ca ti-e teama de fericire,eu clipa asta ti-o fur pentru vecie.Ma voi inveli cu ea atunci cand tu nu vei vrea sa ma invelesti si voi rade cu ea daca tu nu ma vei mai face sa rad.Clipa asta este tot ce am mai de pret acum si pana cand imi vei da alta in loc eu am sa ma supun cu trup si suflet ei.Mi-e teama ca te vei opri prea devreme din chemarea asta a neputintei in doi.Dulce,fireasca si mai presus de orice ,inmiresmata cu timpul tineretii noastre.Asta numai tu poti sa alegi ...dar poate iti place suficient de mult stare asta de bine infinit din bratele mele si poate ca si tu astepti cu sufletul la gura urmatoarea clipa de vesnicie pura pe care pot sa ti-o dau...

The poet is...me

2009-06-06T13:29:00.000-07:00

Broken,
Am I.
I write,
as I'm in shambles,
thinking of what I lost.
How I lost it.
Why I lost it.
And yet...
Some would say it's what makes a poet a poet.

The keyboard of my fingers is warm,
To the very touch,
As my sweltering hands type for you,
The reader,
To possibly enjoy.

I try to pull you through your screen,
Into my life.
Into my shoes,
Hoping that you may one day feel what I feel.
Not to condemn you,
But to send you on a further plateau of writing.

I write,
The passion of my finger revitalizing and warming my keyboard,
The warmth of my keyboard heating my blood,
Scalding my palms,
Boiling the water that is upon it.
It's no ordinary water.
It has a very high saline content.
Something that only a poet or scientist would analyze.

The feverent drops bead and roll of the body of my laptop.
They say ignorance is true bliss...
And yet I can never achieve it.
I'll never achieve bliss,
Because I cannot forget what I know,
What I feel,
How I feel.

I love,
As a poet.
I die,
As a poet.
I am,
Forever,
A poet.

Garda jos...inca o data.

2009-06-05T12:56:00.000-07:00

Cateodata nici nu imi amintesc cat de tare m-am lovit.Cred ca asta este motivul pentru care ma intorc mereu in aceleasi locuri,la aceiasi oameni si repet experientele care m-au lovit.Pentru ca nu imi amintesc cat m-a durut si din moment ce inca stau in picioare inseamna ca a fost suportabil.Evadarea absoluta a fiintei mele inguste trebuie sa fi fost la un moment dat dragostea...mi-a trecut.Are ea asa un fel ciudat de a-ti da senzatia ca ai invatat sa zbori si apoi te impinge de pe marginea prapastiei,iar tu cazi...cazi inevitabil si inexplicabil pana cand te sfarami in mii de bucati la contactul cu realitatea.Si bucatile astea nu mai pot folosi nimanui si nu mai pot reconstrui intregul din care au plecat ,dar cumva trebuie sa existe in continuare.Tot ce poti face cu ele e cenusa ...eu asa am facut cu ale mele.Le-am ars intr-un ritual de purificare a limitelor mele fiintesti.Apoi le-am imprastiat in cele patru zari si mi-am privit dragostea cum se imprastie.Cat pot cupride cu privirea si inca dincolo de asta.Am stiut ca nu e moarta,dimpotriva.E mai vie ca niciodata si e mai vie ca dragostea celor ce o declara dar nu o fac vizibila,nu fac din ea o constanta.
Imi pare rau!Am facut lucruri nepotrivite si am folosit cuvinte dureroase,tocmai pentru ca stiam exact ce sa spun si cand ca sa punctez mai mult.Si apoi imi pare rau.pentru ca asa sunt eu construita si pentru ca asta e singura mea metoda de aparare.In fata rautatii profunde si permanente a celorlalti ,eu folosesc rautatea aparenta si trecatoare cauzata de ranirea sentimentelor pe care pun atat de mare pret.
Urmeaza sa plec de aici si nu vreau sa imi las "afaceri neincheiate".Vreau sa plec stiind exact ce las in urma si vreau sa cred ca si ceilalti sunt constienti de ceea ce lasa in urma in ceea ce ma priveste.Ma gandesc la toti cei pe care i-am cunoscut si la toate experientele ale caror suma sunt.Ma gandesc cei care si-au facut loc in sufletul meu.Unii pentru o perioada determinata,altii pentru totdeauna.Ma gandesc la toate vorbele intelepte ce le-am auzit la momentul potrivit si la toate sfaturile binevoitoare pe care le-am primit in cele mai nepotrivite momente.Ma gandesc la oamenii pe langa care am trecut si care au trecut pe langa mine ,impartind doar o privire sau poate nici atat.Ma gandesc la cartile,muzica,florile,marea,ploile,soarele,adierile vantului si iubirile care mi-au marcat existenta. Je ne regrette rien...

Hapciuuuuuuuuuuu!

2009-01-21T11:16:00.000-08:00

Traiesc o perioada deosebit de intensa si fierbinte,la propriu,a vietii mele.Corpul meu a cunoscut experienta apropierii de gradele Soarelui...nu cele de pe epolet ci alea Celsius,iar mintea mea s-a dezvoltat pe mai multe planuri,sinapsele reusind sa trimita de doua ori mai multe impulsuri catre nervii optici.Astfel,am reusit ,cu aceeasi doi ochi. sa vad de doua ori mai multe chestii,adica dublu.Muschii mei se relaxeaza si se contracta de parca ar avea vointa proprie,oferind senzatii nemaintalnite...totul este atat de nou si atat de intens.N-am mai racit de mult asa...

Madame Lola

2009-01-20T01:15:00.000-08:00

Fashionista de profesie,femeie de cariera,indragostita iremediabil de tot ce este frumos si o mare experta in arta esteticului,indiferent de gradele sale.Ea e madame Lola... .E frumoasa foc ,dar nu va ganditi la o frumusete clasica.Ea are o frumusete aparte,usor vizibila chiar si pentru neinitiati,dar cu adevarat irezistibila pentru cunoscatori.Ochii parca emana flacari si nu stau o clipa locului,decat atunci cand gasesc un punct de interes.Are pielea de culoarea luminii de la asfintit si cam tot atat de usoara,iar corpul se misca in totala armonie cu spiritul ei...unduiri rebele si fascinante... .Farmecul incontestabil il are insa din faptul ca transparenta gandurilor si franchetea cuvintelor te lasa intr-o perpetua contemplare a fiintei ei.
Acum ,ca aveti o vaga idee despre Lola,va las sa anticipati si voi reveni cu noutati despre ea....

Lonely times....

2009-01-10T05:17:00.000-08:00

M-am gandit sa-mi fac o banca...nu o banca de bani ci una de sentimente si fiinte umane.Mi-as imagina zile in sir povestile incredibile ale oamenilor care se aseaza pe banca mea...atatea declaratii de dragoste,atatea certuri incepute sau sfarsite acolo,atatea decizii importante luate in singuratatea gandului personal si in mirosul fumului de tigara,atatea conversatii despre legile Universului si adevaruri absolute.Din cand in cand m-as aseza pe banca mea...as trage aer in piept si as inhala aerul condimentat de toate destinele ce-mi intersecteaza viata astfel.Mi-as asuma greselile si reusitele mult mai usor,avand sustinerea nestiuta a tuturor celor ce si-au scris povestea acolo...Cred ca depre asta este vorba...oamenilor le place sa-si petreaca imtamplarile in multime pentru ca intotdeauna cand te uiti in spate cineva este acolo si te sustine.

Singuratatea este unica stare pe care nu am s-o gasesc pe banca mea...oamenii nu sunt construiti sa fie singuri,oricat s-ar minti unii pe ei insisi...

Ho Ho Ho!!!!!!!!!!!

2008-12-24T10:07:00.000-08:00

Craciun Fericit toata lumea!Sper ca bilantul pe anul care a trecut sa va pastreze zambetul pe buze si poate la anu' o sa fie si mai si...In rest,spor la pandit Mosu' si la desfacut ambalaje de cadou.Pupici pe nasurile congelate si mai vorbim!
Enjoy the Holidays,darlings!

3 la 1 Leu sau 2 la 1 Leu si una gratis!

2008-12-21T05:08:00.000-08:00

Superoferte...Gata,nu mai pot!Nu mai suport inca o zi intesata de afise si postere luminoase,de fluturasi si pliante,de pitzipoance semi-dezbracate (imbracate sau nu in craciunite)care promoveaza diverse,de pachete promotionale care contin orice altceva in afara de ceea ce-ti trebuie.Printr-o conjunctura nefericita pentru nervii mei,de aproximativ 1 an lucrez in galeria comerciala a unui hypermarket si tot de atat timp ma intreb zilnic :DE CE? De ce or fi oamenii atat de disperati dupa oferte de orice fel,mergand nu pe ideea de a calcula cat cheltuiesc ci pe cat economisesc de fapt.Sincer,ma astept intr-o zi sa gasesc in oferta ,la capat de raft,doi rinichi la pret de unu...si ma astept ca cel ce achizitioneaza rinichii sa fie sanatos tun.Mi s-a parut extraordinar de fascinant faptul ca in ziua in care Carrefour a deschis primul magazin in Romania au devenit No.1 la vanzari ...IN LUME.De la aceeasi persoana am aflat ca in momentul ala ne-am facut din francezii aflati in stare de soc adevarati dusmani.Le-am facut praf calculele si studiile si pur si simplu i-am batut la cur.Marfa!Numa' noi puteam sa rupem usile si rafturile in asa hal,cumparand doar pentru ca era de vanzare.

"Zoe,fii barbata!"

2008-12-18T10:13:00.000-08:00

Cu toate ca nu sunt o femeinista,au existat si ,sigur ma mai pandesc de dupa colt, momente in care imi blestem existenta de femeie.De ce?Pentru ca toate planetele s-ar invarti mult mai usor in universul meu si din cand in cand s-ar mai si alinia.Pentru ca viata nu ar juca cu mine un joc de-a v-ati ascunselea atunci cand in sfarsit ma decid sa im expun sentimentele.Barbatii care dupa lungi negocieri cu viata ,cu alte persoane si cu ei insisi,se hotarasc sa dea cartile pe fata sunt apreciati,ridicati in slavi pentru curaj si raritatea gestului si daca se intampla ca sentimentele sa nu le fie impartasite intra intr-un club al intelegerii si compasiunii si sunt martirizati.Totul e in strategie... Daca mergem pe Venus si vizitam universul feminin,observam cum orice coltisor de afectiune,romantism sau orice forma de manifestare a simtirii ,este imediat taxat ca fiind exagerat,demodat si o expresie clara a inferioritatii psihice in comparatie cu locuitorii de pe Marte,barbatii ("Barbatii sunt de pe Marte,femeile sunt de pe Venus" de John Gray - lectura obligatorie pentru a discuta pe subiect).Judecand dupa modul cum este construita societatea ,in general , dar mai ales judecand dupa cum este cea romaneasca,pot sa afirm cu tarie ca la noi exista egalitate intre sexe.Crezi ca daca esti femeie ti se va oferi automat un loc in in autobuz sau ca vor exista cavaleri care sa-ti ia cutia aia grea din mana la munca .Sau poate crezi ca ai dreptul sa-ti cauti fericirea in tot atat de multe relatii ca si barbatii din jurul tau.Gresit,draga mea!Doar nu vrei sa fii confundata cu o neajutorata,incapabila sau curva... .Si cam ce ar trebui sa faca o femeie pe aici ca sa fie respectata?Pe strada,la locul de munca,acasa,in pat,in relatie...;nimeni nu stie.Trebuie sa recunosc ca treaba cu respectul este delicata si are multe astpecte si poate deveni complicata chiar si pentru oameni ca mine.Spre exemplu,exista oameni care se bucura de atentia ,increderea si chiar dragostea mea,fara a fi beneficiarii respectului meu.Pentru ca respectul se castiga;nu este un drept garantat de viata, Constitutie sau legile nescrise ale relatiilor de prietenie sau dragoste.Il castigi prin sinceritate si devotament,atentie si afectiune.Trebuie sa stii doar sa le oferi la momentul potrivit si sa nu-ti fie frica de ele.
M-am saturat de oameni nedomesticiti ,ci un comportament total deviat doar pentru ca asta este locul si ,mai ales,este epoca in care nu esti nevoit sa dai doi bani pe cel de langa tine.Trebuie sa recunosc faptul ca femeile se pricep de minune la a fi egocentriste,dar barbatii conduc detasat orice top in domeniu.Mie mi se pare trist cum oamenii isi pierd timpul cu lucruri atat de mici si se pierd in detalii de genul,fara sa vada imaginea de ansamblu.
See ya later....

Nu stiu cum sa incep...

2008-12-15T12:41:00.000-08:00

Am o foarte mare problema.Nu stiu cum sa incep noul an.N-am fost niciodata genul care face o lista cu New Year's resolutions,dar de obicei imi propun cate ceva ,macar asa, in termeni vagi.Dar acum...nimic.Habar n-am ce vrea muschiul ala care se zbate in pieptul meu,ca sa nu mai zic de multimea de incretituri cenusii din partea superioara a corpului,pentru ca pe aia nu prea o bag in seama.Stiu ca vreau chestii noi,interesante.Vreau adrenalina.Vreau sa-mi pompeze sangele la viteza maxima prin vene.Astept ca anul ce vine sa fie anul care sa-mi dea motivul sa dau o fuga pana la Miami Ink sa imortalizez momentul...cunoscatorii stiu la ce ma refer.Pe de alta parte ,vreau doar sa stau cuminte si sa ma bucur de lucruri simple:plimbari ,apusuri de soare,tinut de mana ,PDA...Adica nu m-ar deranja nici sa fiu un pic baba,cu conditia primordiala chiar sa am parte de toate astea.Vom vedea ce va fi.Pana una alta mai am vreo 15 zile de numarat pana la anu' si vreau sa make the most of it.Las timpul si muschiul sa decida pentru mine...eu sunt ocupata cu bucuria momentului.Sugerez o introspectie de zile mari in continuare si o curatenie generala la cutiuta...Wanna join?

If I die , do I go to heaven?

2008-12-14T14:07:00.000-08:00

De ce se trage la sorti viata oamenilor?Suntem ca mingile de la loterie care se invart haotic intr-o sfera relativ restransa ca spatiu,unde inevitabil se ciocnesc unele de altele,se ingramadesc lacome spre iesire,dar numai cateva sunt norocoase...Nu mi-am dat niciodata seama daca iesirea din sfera reprezinta superioritatea fata de celelalte mingi si sansa de a cunoaste o alta lume sau reprezinta pur si simplu eliminarea din joc.Exact cum nu-mi dau seama daca selectia naturala este un transfer intr-o altfel de lume sau doar un cartonas rosu si eliminarea de pe teren.E pierdere sau castig pentru cel ce este selectat?
Am un prieten care sufera.Sufera pentru ca regulile jocului stupid numit viata au oprit ruleta asupra unui amic de-al lui.A murit...In afara de clasicul si foarte sincerul de altfel,'imi pare rau',nu am stiut ce sa-i spun.Este drept sa judecam viata doar din prisma celor ce raman pe pamant,iar pe de alta parte cum putem noi sa ingelegem prin ce trece sufletul chinuit al celui ce pleaca?Poate ca spirirtul lui sta deasupra si ,in cunostinta de cauza, compara terenul de joc cu banca de rezerve.Si poate ca iese pe plus...
Nu mi-e frica de moarte,cel putin nu de a mea.Mi-e frica doar sa nu apuc sa traiesc.Mi-e frica sa nu pierd experiente si oameni dragi doar pentru ca n-am deschis ochii la timp si mi-e frica sa nu-mi fie prea frica la un moment dat sa fac cave ce-mi doresc.Nu moartea este dusmanul nostru cel mai mare ,ci teama de ce ramane in urma si teama ca viata nu va mai fi la fel dupa ce trece pe acolo...

Cum inaugurez blogu'...?!?

2008-12-14T05:09:00.000-08:00

Azi pare a fi o zi normala, ca oricare alta zi.O zi in care ar fi trebuit sa fac aceleasi 1.546.000 de lucruri enervante,plictisitoare si rutinate pe care le fac zilnic,daca nu saptamanal macar.Dar nu...azi a fost un pic mai cu mot si mi-am facut blog.Sincer ,habar nu am de ce...pur si simplu am tastat pe google "cum faci un blog"si de acolo este evident ce s-a intamplat.Poate eram plictisita (sigur eram) sau poate ca azi mai mult ca ieri am simtit eu ca am ceva de zis.Prevad inceputul unei frumoase prietenii intre mine si tastatura si multe randuri de vinisoare sparte sub ochi care de la departare arata ,ia ghici a ce?...da ,da ,da, a cearcane.Acum ca am stabilit nota optimista in care se vor dezlantui toate aberatiile pe care eu le numesc ganduri si pentru ca nu imi plac post-urile lungi ,mai ales cele care nu trateaza nimic arzator la ordinea zilei,am sa spun buh-bye to whom ever reads this .

P.S. Gata ,e oficial!Am blog...